Mircea Dinescu: Păpușarul
Mă simt ca telefonul din lumea comunistă
ce învia doar dacă-l loveai cu pumnu-n bot,
zadarnic caut astăzi s-adun într-o batistă
șuvoiul de monede pierdute la Jackpot,
căci duhul bătrîneții nu vine pe-ndelete
și nu se instalează, ușor, cum am crezut,
ci brusc te răsucește cu fața la perete
să-ți cadă fără jenă glagoria-n șezut.
Și nimeni nu pogoară ca să te ia în brațe,
să-ți oblojească anii netrebnici cu rachiu,
de parcă păpușarul ce te-a ținut în ațe
s-a plictisit de joacă și uită că ești viu.
Megjelent a Cațavencii szatirikus hetilapban 2023. január 31-én.
A bábos
Úgy vagyok, miként a kommunista korszak
telefonja, melyet ököllel vertél orrba,
ahhoz, hogy megszólaljon. Látod, most csupán csak
a Jackport-on elvesztett pénzt szedném egy bugyorba.
Mert az öregség nem jön, mint hitted, lopakodva,
és nem rendezkedik be lassan, kényelmesen,
de hirtelen találod magad falnak fordítva,
s hogy minden bölcsességed a hátsódba megyen.
Senki sem száll alá ölébe venni téged,
s hogy parlagon élt időd cujkával édesítse.
A bábos tán, kinek madzagján függött élted,
elunta a játékot, s azt, hogy élsz, elfeledte.
Fordította: Bartha György
